Cercetătorii Stefano, Gino, Pisano și Staats (2014) au descoperit că reflecția este o componentă puternică a învățării. Rezultatele lor confirmă că reflectarea asupra învățării și experienței este de fapt mult mai influentă decât învățarea din experiență: “Acum mai mult ca oricând, trăim vieți în care suntem ocupați și suprasolicitați, iar cercetările noastre arată că, dacă ne-am lua ceva timp pentru reflecție, am fi mai bine”, spune profesorul de la Harvard Business School, Francesca Gino. “Când ne oprim, reflectăm și ne gândim la învățare, simțim un sentiment mai mare de eficacitate personală”, spune Gino. “Suntem mai motivați și performăm mai bine după aceea.” Aceștia au descoperit că, odată ce reflecția este pusă în aplicare după un eveniment de învățare, puteți îmbunătăți semnificativ rezultatele învățării în următoarele 3 moduri:

  • Creșterea ratei de învățare prin dezvoltarea încrederii în capacitatea de a atinge un obiectiv: Prin reflecție, ne dăm seama de ce am învățat cu adevărat și care sunt zonele în care am progresat. Acest proces poate întări încrederea în noi înșine și în capacitatea noastră de a atinge obiectivele stabilite. Cu cât avem mai multă încredere în noi și în abilitățile noastre, cu atât învățăm mai rapid și mai eficient, deoarece îndoielile și nesiguranța nu ne vor împiedica progresul.
  • Creșterea productivității: Reflecția ne poate ajuta să identificăm moduri mai eficiente de a face lucrurile. De exemplu, putem realiza că anumite abordări sau tehnici pe care le-am învățat ne ajută să îndeplinim sarcinile mai repede sau mai eficient. Acest lucru poate duce la o creștere a productivității noastre, deoarece putem realiza mai multe lucruri în aceeași perioadă de timp.
  • Creșterea motivației, care la rândul său duce la o performanță mai mare: Prin reflecție, putem recunoaște progresul pe care l-am făcut și lucrurile pe care le-am realizat. Acest lucru ne poate oferi un sentiment de realizare și de satisfacție, care, la rândul său, ne poate motiva să ne străduim mai mult. Cu cât suntem mai motivați, cu atât performanța noastră va fi mai mare, deoarece vom fi mai determinați să ne îmbunătățim și să ne atingem obiectivele.

Haide să facem un pas înapoi și să vedem ce înseamnă cu adevărat “reflecția”. Poate că este un cuvânt care semnifică pentru tine concepte vagi. Poate în această lume mereu grăbită crezi că este ceva pentru care nu ai timp. Dicționarul definește reflecția ca fiind “analiză serioasă sau de luat în considerare”. În mod clar, dacă nu avem timp să acordăm timp și importanță creșterii pentru o analiză serioasă , atunci asta este o problemă.

Deși putem vedea mult interes pentru reflecție, din păcate, oamenii care s-au întors de la un eveniment de învățare încep adesea un ciclu de încercare de a executa ceea ce au învățat și folosesc reflecția într-un mod nespecific.

Reflecția nespecifică, fără structură, ar putea suna așa:

  • “Nu am făcut atât de mult cât ar fi trebuit”
  • “Aș fi putut să fac mai bine decât atât”
  • “Mi-am putut aminti pe parcursul cursului, dar înapoi la birou totul părea diferit”
  • “Pur și simplu nu am putut să fac lucrurile bine înapoi la locul de muncă”

Cu acest tip de discuție cu sine, o persoană ar putea reflecta asupra evenimentului de învățare, dar nu într-un mod pozitiv. Rezultatul final este că oamenii renunță adesea să încerce. Ei percep că eșuează și nu sunt buni în noul proces sau nu vor stăpâni niciodată noul comportament. Ei adaugă la acest lucru faptul că nu funcționează pentru ei sau nu funcționează în situația lor de lucru particulară. Pe scurt, renunță să practice sau să implementeze ceea ce au învățat și se întorc la vechiul comportament sau mod de a face lucrurile.

Credem că cea mai eficientă reflecție pentru transferul învățării se întâmplă atunci când este specifică, structurată și responsabilă. Definește reflecția specifică concentrându-te pe ceea ce anume vei pune în practică după un eveniment de învățare. Adăugă structură cu o calibrare pe o scară de la 1 la 10 a locului de unde ai pornit și unde ai ajuns, și utilizează asta pentru a genera care sunt obiectivele și pașii următori. Creează un sentiment de responsabilitate făcându-te responsabil pentru acțiunile pe care le vei întreprinde. Dacă nu există nicio schimbare comportamentală, vei obține puține beneficii în urma programului de formare, ceea ce înseamnă resurse irosite de timp, bani și abilități. Rezultatele pe care le obții înapoi la locul de muncă vor fi aceleași ca înainte de învățare. Dacă faci ceea ce ai făcut întotdeauna, vei obține ceea ce ai obținut întotdeauna. Rezultatul important este să întrerupi ciclul încercând și eșuând. Trebuie să înveți să se reflectezi eficient, să te evaluezi permanent, apoi să planifici cum să avansezi.

Instrumente pentru schimbare

Desigur, învățarea poate avea loc în multe moduri, nu doar în cadrul unui program. Pentru creșterea și învățarea personală, iată șase strategii de reflecție sau de auto-analiză pe care le poți utiliza în orice moment pentru a-ți stimula procesul de învățare:

  • Păstrează un jurnal de învățare sau un spațiu specific de învățare în agenda ta și adresează-ți două întrebări specifice în fiecare zi: Ce a mers foarte bine astăzi? Ce aș fi putut face altfel? Scopul este ca răspunsurile de la întrebarea ‘ce a mers foarte bine’ să fie duble față de ‘ce aș fi putut face altfel’.
  • Alocă un moment specific pentru a face o revizuire în fiecare zi. Dacă nu dorești cu adevărat să iei notițe, alege același moment în fiecare zi pentru a face cel puțin o revizuire mentală.
  • Profită de drumul de întoarcere de la birou. Adresează-ți din nou cele două întrebări cheie. Ce am făcut foarte bine astăzi? Ce aș fi putut face altfel?
  • Împrietenește-te cu un coleg în care ai încredere și pe care îl respecți pentru a face o auto-evaluare de cinci minute în fiecare zi. Propune-i să vorbești despre progresul tău în timp ce cealaltă persoană doar ascultă. Este important ca partenerul să nu înceapă să ofere judecăți. Aceștia pot utiliza acest timp ca un exercițiu de învățare a ascultării active fără a-și oferi propria opinie.
  • Roagă-ți colegii să îți amintească delicat când te critici prea aspru. Îți pot spune ceva de genul “Um, pare că ești doar uman pentru mine și este normal să nu excelezi în fiecare zi” pentru a-ți aminti delicat când te stresezi că nu ai făcut ceva corect.
  • Evită limbajul negativ. Identifică și etichetează răspunsul tău negativ personal obișnuit. ‘Ce dezastru! Am făcut totul greșit’ și încearcă să îl reformulezi ca ‘A fost interesant! Nu a decurs exact cum intenționam’.
  • Asigură-te că dacă îți oferi feedback, o faci în același mod în care l-ai oferi unei persoane care solicită și apreciază ceea ce spui tu. Ce ai spune? Cum ai spune-o? – având în vedere că ești un mentor și dorești să motivezi, să încurajezi și să obții cel mai bun lucru de la persoana respectivă.

În concluzie, eficacitatea învățării și a dezvoltării personale nu se oprește la momentul încheierii unei sesiuni de formare. Este un proces continuu, care necesită o reflecție structurată, specifică și responsabilă pentru a aduce schimbări semnificative în comportament. Este crucial să ne conștientizăm obiceiurile negative și să încercăm activ să le schimbăm, înlocuindu-le cu reflecții pozitive și constructive.

Strategiile prezentate în acest articol, cum ar fi menținerea unui jurnal de învățare, revizuirea zilnică a progreselor, formarea unor parteneriate de feedback și conștientizarea limbajului negativ, nu sunt doar instrumente pentru îmbunătățirea modului în care răspundem la formare, ci și resurse de neegalat pentru creșterea personală și profesională constantă.

Învățarea este un drum, nu o destinație. Prin adoptarea unor practici de reflecție eficiente, vom putea să valorificăm fiecare zi ca o oportunitate de a ne îmbunătăți și de a progresa. Să nu uităm, eșecul nu este o piedică, ci un pas spre succes. Fiecare eșec, fiecare greșeală este o lecție care ne împinge mai departe pe drumul învățării. Prin învățare, reflecție și adaptare constantă, putem transforma fiecare zi într-o oportunitate de a crește.